Taxa pe tranzacții bancare: cum funcționează și ce efecte are? Ungaria a introdus o astfel de taxă în 2012

11 Iunie 2025

Distribuie pe social media

În cadrul recentelor discuții fiscale, autoritățile române au propus introducerea unei taxe pe transferurile bancare, după modelul Ungariei, unde o astfel de măsură se aplică din 2012. Taxa ar putea aduce venituri suplimentare la buget și ar descuraja circulația numerarului nefiscalizat. 

Taxa pe tranzacții bancare: cum ar funcționa

Zilele acestea, în cadrul discuțiilor dintre partidele parlamentare și Ministerul Finanțelor pe tema reducerii deficitului bugetar, a fost adusă în discuție ideea introducerii unei taxe pe transferurile bancare în România.  

Propunerea, aflată încă în faza de analiză, urmărește să aducă venituri suplimentare la buget și să reducă plățile în numerar care scapă de sub controlul fiscal. 

Conform informațiilor apărute în spațiul public, noua taxă ar presupune o plată de 1 leu pentru tranzacțiile mai mici și 3 lei pentru cele care depășesc un anumit prag. Măsura ar urma să se aplice tuturor plăților realizate prin sistemul bancar – de la transferuri online și plăți cu cardul, până la ordinele de plată.  

Estimările arată că această taxă ar putea aduce anual aproximativ 50 de miliarde de lei la bugetul de stat. Cu toate acestea, experții avertizează că, pe lângă impactul economic, trebuie analizate și posibilele implicații constituționale. 

Marius Stanciu, partener la firma de avocatură Buju Stanciu & Asociații, atrage atenția că o astfel de taxă ar putea fi neconstituțională. El invocă articolul 56, alineatul (2) din Constituția României, care prevede că obligațiile fiscale trebuie stabilite corect și proporțional, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecăruia. O taxă fixă, aplicată la fel pentru toți, indiferent de suma tranzacționată, ar pune astfel o povară mai mare pe cei cu venituri mici, relatează stiripesurse.ro. 

Ce state mai aplică o taxă pe tranzacții bancare

Taxa pe tranzacțiile bancare, aflată în discuție în cadrul grupului tehnic care lucrează la măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, a fost deja aplicată în țări precum Ungaria și Slovacia. 

În Ungaria, taxa pe tranzacțiile bancare a fost introdusă în 2013. Toate transferurile, plățile prin debit direct și achizițiile cu cardul sunt taxate cu 0,2%, iar retragerile de numerar și schimburile valutare cu 0,3%. 

În iulie 2022, Ungaria a extins taxa pe tranzacții bancare pentru a include și plățile transfrontaliere, creditele și schimburile valutare, păstrând cota de 0,3% și plafonul de 10.000 de forinți (circa 25 de euro).  

Din august 2024, cota a fost majorată la 0,45%, iar plafonul a fost dublat la 20.000 de forinți (aproximativ 52 de euro) per tranzacție. Taxa se aplică inclusiv conversiilor valutare și transferurilor între conturi diferite ale aceleiași persoane, dar nu și pentru plățile interne realizate între conturi cu același titular. 

Vezi și: România vrea să reglementeze piața crypto. ASF și BNR devin principalii „supraveghetori ai criptoactivelor”

Categoriile de tranzacții impozitate

Taxa se aplică în principal tranzacțiilor realizate prin bănci și alte instituții financiare: 

• Transferuri bancare interne și externe; 
• Retrageri de numerar și plăți numerar; 
• Debit direct; 
• Comisioane bancare; 
• Schimburi valutare (și conversii interne); 
• Operațiuni prin carduri, cecuri, scrisori de credit; 
• Alte operațiuni bancare de debit; 
• Cu excepția cazurilor precum transferuri intrabancare între conturi ale aceluiași titular, clearing bancar, pooling de grup sau încasări guvernamentale/scopuri sociale.

Vizualizări: 1